Cum alegi hrana uscată pentru câine după vârstă și talie

Raftul cu hrană pentru câini pare complicat, dar cele mai multe rețete se împart după două criterii: etapa de viață și talia. Dacă știi câți ani are câinele tău și cât cântărește, ai eliminat deja majoritatea variantelor care nu i se potrivesc. Restul alegerii ține de proteina principală, de mărimea sacului și de felul în care îl obișnuiești cu hrana nouă. Le luăm pe rând.

Etapa de viață: junior, adult, senior

Un cățel are nevoie de mai multă energie și de mai multe proteine pe kilogram decât un câine adult, pentru că își construiește oasele și mușchii. De aceea hrana junior e mai densă și are de obicei granule mai mici. Câinele adult are nevoie de o rețetă care îi menține greutatea, iar seniorul, care se mișcă de regulă mai puțin, de o porție mai mică și de o rețetă pe măsura ritmului lui.

Granițele dintre etape depind de talie. Câinii mici se maturizează mai repede: trec la hrana pentru adulți în jurul vârstei de 10–12 luni și devin seniori pe la 8–10 ani. Câinii mari cresc mai mult, uneori până la 18–24 de luni, și intră mai devreme în etapa de senior, de pe la 6–7 ani. Între ei, talia medie trece la hrana de adult în jurul unui an și devine senior pe la 7–8 ani.

Talia: după greutatea de adult

Talia se definește după greutatea câinelui adult, nu după rasă. Pe Lăbuș folosim trei trepte: talie mică, până la 10 kg; talie medie, între 11 și 25 kg; talie mare, peste 25 kg. Un metis de 18 kg e talie medie, chiar dacă unul dintre părinți era un câine mare.

La un cățel contează greutatea pe care o va avea ca adult. Dacă nu o știi, medicul veterinar o poate estima la primele controale, după vârstă și după ritmul în care crește.

Talia schimbă două lucruri în sac. Primul e mărimea granulei: o gură mică mestecă mai ușor granule mici, iar un câine mare are nevoie de granule pe care să le mestece, nu să le înghită întregi. Al doilea e densitatea energetică, pentru că un câine mic consumă, raportat la greutatea lui, mai multă energie decât unul mare.

Proteina principală și nevoile speciale

După vârstă și talie, uită-te la primul ingredient din listă: pui, miel, somon sau vită. Ingredientele sunt trecute în ordinea cantității, iar ingredientul pus în evidență în numele rețetei trebuie să aibă procentul scris în compoziție. Dacă știi că un câine nu se înțelege bine cu o anumită proteină, alege o rețetă cu alta. Dacă o problemă de sănătate a fost pusă în legătură cu hrana, decizia o ia medicul veterinar, nu eticheta.

„Fără cereale” înseamnă că rețeta nu conține grâu, porumb, orez sau alte cereale, iar energia vine din alte surse, cum sunt cartoful sau mazărea. Nu e automat o alegere mai bună, ci o variantă în plus.

Cât îi dai: porția zilnică

Tabelul de pe sac sau de pe pagina produsului dă o porție orientativă pe greutatea câinelui. E un punct de pornire, nu o regulă. Un câine sterilizat sau care stă mult în casă poate avea nevoie de mai puțin; unul care aleargă zilnic, de mai mult. Cântărește porția cu un cântar de bucătărie măcar în primele săptămâni, pentru că o cană umplută din ochi poate însemna mult mai multă hrană decât crezi.

Verifică și greutatea câinelui, o dată pe lună. Ar trebui să-i simți coastele sub palmă fără să apeși tare și să-i vezi talia când îl privești de sus. Dacă nu le simți, redu porția cu puțin; dacă se văd prea bine, crește-o. Recompensele intră și ele în calcul, așa că într-o zi cu multe recompense scazi din granule.

Ce alegi din catalogul Lăbuș

• pentru un cățel de talie mică: hrana junior cu miel și orez, în saci de 2 și 7 kg;
• pentru un adult de talie medie sau mare: hrana adult cu pui, care are și sacul de 12 kg;
• pentru un câine senior: hrana senior fără cereale, cu somon.

Toate trei, alături de recompensele dentare, sunt în Hrană și recompense, unde poți filtra după vârstă și talie.

Trecerea la hrana nouă

Orice schimbare de hrană se face treptat, în 7–10 zile. Începe cu un sfert din rețeta nouă amestecat cu trei sferturi din cea veche, apoi crește proporția la două-trei zile. Așa îi lași timp stomacului să se obișnuiască. Dacă apar tulburări digestive care nu trec în câteva zile, revino la vechea hrană și vorbește cu medicul veterinar.

Mărimea sacului

Primul sac dintr-o rețetă nouă e bine să fie cel mic: afli dacă îi place câinelui fără să rămâi cu un sac mare deschis. Odată ce știi că o mănâncă, sacul mare iese mai avantajos la kilogram. Păstrează-l închis, la loc uscat și răcoros, și termină-l în câteva săptămâni de la deschidere. Un sac sigilat se poate returna în 14 zile; unul deschis, nu.

Recomandările din acest articol sunt generale și nu înlocuiesc sfatul medicului veterinar, mai ales în cazul câinilor cu probleme de sănătate.